Cum începem pescuitul la spinning? Ghid pentru pescari începători

Cum începem pescuitul la spinning? O întrebare des întâlnită în rândul pescarilor începători ori a celor ce își doresc să abordeze un stil nou de pescuit.

Indiferent că faci primii pași în pescuit, ori ai acumulat ceva experiență pescuind la crap sau staționar, te asigur că spinning-ul îți va oferi provocări inedite și satisfacții pe măsură.

Filosofia mea în ce privește pescuitul este următoarea : fiecare specie și stil de pescuit are o frumusețe aparte. De aceea, pe parcursul anilor am încercat să dobândesc cât mai multe cunoștințe din diferite stiluri practicabile pe apele din zona în care locuiesc.

Revenind asupra pescuitului la spinning, cred că ar fi necesare două întrebari esențiale înainte de a ne apleca atenția asupra acestei tehnici.

De ce să pescuim la spinning?

Din punctul meu de vedere, cel mai frumos aspect al pescuitului la spinning este acela că totul se poate schimba într-o clipă.

Americanii au o vorbă „from zero to hero”, în traducere, de la zero la erou. Ei bine, cam așa e și cu spinning-ul. După zeci, poate chiar sute de aruncări fără rezultat, năluca poate fi atacată oricând de un răpitor de talie mare, ori putem avea multe prezentări într-o perioadă relativ scurtă.

Practic, nu știi niciodată ce te așteaptă când pescuiești la spinning. Trofeul mult visat poate fi doar la o lansare distanță sau o nălucă schimbată la momentul potrvit!

Un alt aspect de luat în calcul este contactul direct cu peștele. Spre deosebire de pescuitul la crap/staționar, în momentul în care peștele ,,mușcă” momeala, ne aflăm cu lansetă în mână.

Drilul este mult mai palpitant atunci când folosim o lansetă destinată spinning-ului, comparativ cu una specifică pescuitului cu pește viu / mort. Având o lungime mai scurtă și desigur putere de aruncare mai mică, lansetele de spinning transmit clar mișcările peștelui pe parcursul drilului.

,,Visăm ca pescari hoinari ce suntem, la marea captură!” Un citat, ce probabil mă va însoți toată viața pe parcusul partidelor de pescuit.

Precum capturarea somnului uriaș de la finalul filmului ,,Operațiunea Monstrul” cu toții ne dorim să prindem acel pește despre care vom povesti mulți ani la rândul. Și credeți-mă că aceea experiență, prezentată în film a fost una deosebită datorită pescuitului la spinning.

Bătălia directă cu peștele, prezentată într-un mod epic, face ca trăirea să fie una deosebită, incomparabilă cu un pește prins la plasă, setcă, pripon sau alte mijloace specifice acelor vremuri.

Pentru mine, ,,monstrul” de până acum a fost un somn de 16,5 kg prins la spinning pe râul Siret în mijlocul nopții. După o serie de nereușite la o partidă de pescuit cu prietenii, acel pește mi-a adus o bucurie enormă, vorbind despre acesta chiar și în ziua de azi deși au trecut aproape 10 ani.

Mai jos, o fotografie cu ,,monstrul”, una nu tocmai reușită, la acel moment neavând cunoștințele necesare obținerii unor poze demne de coperta unei reviste.

Ce avantaje / dezavantaje ne aduce acest tip de pescuit?

Gata cu poveștile, să revenim la aspecte ceva mai practice. În continuare, voi prezenta principalele avantaje și dezavantaje de care vom ține cont înainte de a debuta în ale spinning-ului.

Din discuțiile avute cu pescari, o parte evită acest stil din următoarele motive : mersul pe jos, statul în picioare, mișcarea constantă, costul echipamentelor, agățarea nălucilor, perioade mari de inactivitate șamd.

Pescuitul la spinning este un pescuit activ. Faptul că facem miscare pe durata unei partide de pescuit, ar trebui să constituie un plus, nu un minus.

Precum în orice stil de pescuit, prețul echipamentelor diferă. Totuși, pentru început vă asigur că ne putem descruca cu un buget minimal pentru a ne achiziționa cele necesare.  Așadar, costul echipamentului de spinning nu este exagerat la un nivel de bază, nefiind un obstacol real.

Tot aici, voi discuta puțin și despre bagajerie. Spinning-ul are marele avantaj de a putea fi practicat doar cu un ruscac / geantă pe umăr și o lansetă în mână. Bagajul redus și pregătirea de scurtă durată (nu trebuie să aducem nadă, momeli vii, monturi etc.) fac din pescuitul la spinning, unul lejer.

Astfel, timpul limitat nu reprezintă o piedică, deoarece putem merge la spinning chiar și la partide de doar 1-3 ore. Montarea și strângerea echipamentului durează extrem de puțin, deci ne vom putea bucura pe deplin de pescuit în scurtul timp avut la dispoziție.

După cum spuneam și mai sus, unii pescari evită spinning-ul pentru că ,,este plictisitor”. Parțial au dreptate, deoarece există pescari care nu au răbdare să depună efortul necesar pentru a prinde un pește după un număr ridicat de lansări.

Și totuși, spinning-ul nu este nici pe departe plictisitor! Te plimbi, vezi locuri noi, stai la aer curat și dacă acorzi atenția necesară pescuitului este imposibil ca rezultate să nu apară mai devreme sau mai târziu!   

Nu în ultimul rând, menționez neplăcerea agățării nălucilor. Asemeni crapilor, dar și altor specii și răpitorii preferă adesea zonele cu obstracole submerse. În aceste situații, dacă pescuim doar de dragul de a nu pierde năluci, mai bine stăm acasă.

Gândiți-vă doar la prețul unui kg de boilies, sau al unei pungi de nadă / cutii de momeli comparativ cu cel al unei năluci. Diferențele nu sunt mari. Din ce am observat, adesea pescarii începători agață nălucile din 2 motive : aruncările imprecise și lipsa de înțelegere a modului în care evoluează năluca în apă.   

Cum începem pescuitul la spinning? Echipamentul necesar

Destul de des am primit întrebarea : ,,ce lansetă de spinning îmi recomanzi?”. Fără a afla anumite detalii, este imposibil de dat un răspuns clar. Elemente precum : speciile vizate, apele pescuite, tipul de năluci preferat și desigur bugetul, nu trebuie să lipsească din ecuație.

Marea dorință a pescarilor începători este aceea de a pescui cu o singură lansetă peste tot. Ori acest lucru, este puțin cam dificil, dacă ne dorim să pescuim eficient la mai multe specii.

Spre exemplu, dacă avem o lansetă potrivită pentru năluci mari, ideală pentru pescuitul știucii, va fi nepotrivită în cazul pescuitului la biban / șalău unde este necesar un echipament mai senzitiv.  

De aceea, în continuare voi face o scurtă prezentare a modului în care alegem echipamentul de spinning, în funcție de specia vizată, tipul de apă, năluci și alte criterii.

1. Pescuitul la știucă

De departe, cea mai populară specie în rândul pescarilor de răpitori este știuca. Știucilile pot fi prinse cu o serie largă de năluci precum : shad-uri, twistere, oscilante, rotative, spinnerbait-uri, voblere șamd.

În alegerea echipamentului vom ține cont de nălucile pe care dorim să le pescuim, dimensiunea știucilor vizate și apele pe care intenționăm să mergem.

Înainte de a vorbi despre lansetele de spinning este necesară o distincție importantă între puterea de aruncare și acțiunea lansetei.

Puterea de aruncare reprezintă gramajele de năluci ideale pentru lanseta respectivă în timp ce acțiunea constituie modul în care ,,lucrează” lanseta, unele fiind mai moi (parabolice), iar altele mai solide (rapide).

Aceste caracteristici ne ajută să alegem totodată și nălucile potrivite.

Spre exemplu, în cazul pescuitului cu shad-uri sau twistere pe jig, sunt recomandate lansetele rapide (fast). O lanseta cu acțiune rapidă va transmite eficient jocul nălucii pe substrat datorită rigidității.

Pe de altă parte, lansetele parabolice sunt mai degraba indicate pentru năluci reactive precum cele metalice (oscilanete, rotative, spinnerbait-uri) deoarece vor asigura o evoluție mai agresivă și mai clară a nălucii.

Lungimea lansetei va fi cuprinsă între 2.1 m – 2,7 m, criteriul principal fiind distanța de aruncare. Cu cât distanța este mai scurtă, cu atât lungimea lansetei va fi mai redusă pentru a avea un control cât mai bun al nălucii, dar și pentru a ușura greutatea echipamentului.

Mulinetele ideale pentru pescuitul la știucă sunt cuprinse între mărimile 2000-4000.

Firele principale vor fi de preferat textile, pentru o rezistență sporită, știuca fiind un pește ce stă de obicei în zone cu obstacole. Diametrul acestora poate fi cuprins între 0.08-0.20 mm.

Pe scurt, regula este una simplă. Dacă pescuim la știuci mici / medii, cu năluci ușoare este indicat un echipament cât mai fin, iar pentru cele mari, unul ceva mai robust, principiu valabil și pentru celelalte specii.    

Strunele indicate în pescuitul știucii sunt de 2 tipuri : metalice și fluorocarbon. Strunele metalice pot fi folosite cu succes pe ape tulburi, în timp ce fluorocarbonul poate face diferența în cazul unui pescuit pe apă limpede, fiind invizibil sub apă.

Marele avantaj al strunei de fluorocarbon este acela că nu trezește suspiciunea știucilor, camuflând excelent năluca. În schimb, fiind mai gros decât o strună metalică, poate afecta jocul nălucilor de gramaje reduse, aspect valabil și pentru strunele metalice solide.  

A. Pescuitul la știucă cu năluci metalice – oscilante, rotative, spinnerbait-uri

După cum spuneam și mai sus, în cazul acestui tip de pescuit, vom avea nevoie de o lansetă parabolică sau semi parabolică.

Puterea de aruncare a lansetei, o vom alege în funcție de gramajul nălucilor pe care le vom pescui. Cea mai utilizată plajă este de 10-30 gr. Pentru năluci mai mici și știuci de talie mică – medie, putem coborî la 5-20 gr. La polul opus, în cazul oscilantelor / spinnerbait-urilor ceva mai grele, sunt indicate puteri mai mari, de ex. 15-40 gr, 20-50 gr, sau chiar 40-80 gr dacă pescuim în condiții grele și locuri cu multă agățătură.

B. Pescuitul la știucă cu năluci moi – shad-uri, twistere, creaturi

Pentru acest tip de năluci vom avea nevoie de lansete rapide (fast și extra-fast). Puterile de aruncare sunt similare precum cele descrise în cazul nălucilor metalice, fiind aplicabile și la voblere.

Marea diferență, față de pescuitul cu oscilante, rotative, etc. este modul de înțepare al peștelui. Pescuitul la ,,gume” presupune o înțepare fermă a peștelui, spre deosebire de nălucile metalice, care își fac treaba și fără a fi ajutate de pescar.

Alegerea nălucilor o vom face în funcție de talia peștilor vizați. Știucă mică, gumă mică (5-7 cm), știucă mare, gumă mare (10-14 cm). Deși se întâmplă destul de des că mârlițele să atace năluci aproape cât jumătate din corpul lor, iar știucile capitale să fie prinse pe năluci de dimensiuni reduse.

Gramajul jigurilor și mărimea cârligelor se vor raporta la adâncimea apei pescuite respectiv dimensiunea gumei. Pe ape puțini adânci sunt indicate jigurile ușoare și viceversa.

Mărimea cârligelor, este importantă, pentru a asigura un joc corect al gumei și o înțepare corectă a știucii. Un cârlig prea mare va afecta jocul gumei, în timp ce unul prea mic cel mai probabil va rata atacul.

Nu în ultimul rând, sunt de luat în calcul și cârligele offset, pentru pescuitul în agățătură / vegetație. În momentul în care folosim offset-uri este necesar să înțepăm ceva mai violent, pentru a scoate la iveală cârligul ascuns în interiorul nălucii.

C. Pescuitul la știucă cu voblere

Asemeni pescuitului la jig, voblerele necesită lansete semi rapide, sau rapide, după preferință.

Voblerele folosite în pescuitul știucii sunt de mai multe tipuri, având aplicații diferite. Unele pot fi pescuite chiar și la adâncimi de 30-50 cm, ori în suprafață. Altele coboară în schimb ceva mai mult.

Important este să citim specificațiile oferite de producători pentru a cumpăra voblere optime pentru apele pe care ne dorim să pescuim.

Vom ține cont de următoarele :

– flotabilitate : floating (vobler plutitor), suspending (vobler ce rămâne între ape în momentul în care nu este mulinat) și sinking (vobler scufundător)

– adâncimea la care evoluează

– gramaj, lungime și culoare

– modul în care evoluează năluca și forma specifică : jerkbait, crankbait, minnow, topwater, samd.

2. Pescuitul la șalău

Alături de știucă, șalăul este unul dintre cei mai căutați pești în pescuitul la spinning, fiind perceput ca fiind mai greu de păcălit, deoarece nu prezintă un comportament la fel de agresiv.

În mare, putem pescui cu același echipament, atât la șalău cât și la știucă, diferențele fiind destul de mici. În schimb, pescuitului șalăului, necesită ceva mai multă finețe, în ce privește diametrul firelor principale și prezentarea nălucilor.

Firele textile sunt din nou cele preferate de pescari, și totodată cele mai eficiente. Diamentrul firelor textile, este cuprins între 0.08-0.16 mm. Firele groase sunt de evitat, deoarece nu asigură o prezentare eficientă a nălucii, iar în cazur jigurilor ne obligă să folosim gramaje mai mari. Pe scurt, firele subțiri ,,taie” mai bine apa și sunt luate mai greu de curent.  

Dacă știucile răspund de obicei pe un joc agresiv al nălucii, șalăii preferă adesea prezentările discrete. Desigur că și sălăii pot răspune pe năluci recuperate ceva mai rapid, dar acest lucru se intâmplă destul de rar.

Asemeni știucii, șalăul are o vedere excelentă, înaintașul de fluorcarbon pus pe firul textil constând un avantaj în cazul pescuitului pe apă limpede ori în zone cu pietre, copaci scufundați sau praguri. Fluorocarbonul ne oferă o protecție în plus față de firul textil ce se poate tăia mult mai ușor în structuri. Lungimea înaintșului poate fi cuprinsă între 40-70 cm.

Pescuitul șalăului se împarte în 2 categorii : pescuitul cu năluci moi (shad-uri / grub-uri și cel cu voblere.

A. Pescuitul la șalău cu năluci moi – shad-uri, twistere

Pescuitul cu ,,gume” este cel mai întânit tip de pescuit practicat în căutarea șalăilor. Gramajul jig-urilor sau al offset-urilor diferă în funcție de apa pe care o pescuim, adâncime și curent.

Dacă pe ape stătătoare, cele mai întâlnite gramaje sunt de 1,5-10 gr, pe ape curgătoare se poate ajunge și la jig-uri de 40-50 gr. În zonele cu un curent ridicat și adâncimi considerabile, doar jigurile grele pot ajunge pe substrat.  

În alegerea tipului de gume vom avea în vedere : dimensiunea, culoarea și bătăia.

În ce privește culoarea, regula generală este : ape limpezi – culori naturale (alb perlat, motor oil, etc), ape tulburi – culori aprinse (chatreusse, limetreusse, etc). De ținut minte că această regulă nu este bătută în cuie. Am avut partide excelente în care peștii au răspuns pe culori tari (fluo) deși apa era ,,cristal”, dar și invers.

Prin bătăia gumei, înțelegem gradul de flexibilitate și modul în care joacă sub apă. Unele gume, au cozi mici și un joc mai discret, în timp ce altele, prezentând striații și cozi generoase, au o bătaie mult mai amplă.

În funcție de apetitul șălăilor aceștia pot răspunde pe una din categoriile de mai sus, sau chiar pe ambele. Important este să nu ne lipsească modele diferite din cele 2 tipuri din trusă.

B. Pescuitul la șalău cu voblere

Dacă pescuitul șalăului cu jiguri și gume nu este întotdeauna spectaculos, cel cu voblere se află la polul opus.

Când pescuim cu jiguri, șalăii nu atacă mereu hotărât năluca, iar ,,ciocanele” puternice nu sunt la tot pasul. În schimb, dacă păcălim șalăii cu voblere recuperate între ape sau aproape de substrat, atacul este unul mult mai violent.

Perioadele optime în care putem avea rezultate cu voblere sunt cele calde, deoarece șalăii urcă către apă mică, pentru a se hrăni aproape de mal, cel puțin pe ape curgătoare. Momentele acestea se situează în preajma răsăriturilor și apusurilor, când devin foarte activi.

Voblerele pot fi eficiente și în sezoanele reci, atât timp cât au o bătaie discretă și sunt recuperate lent, dând timp șalăilor să le atace.

Cele mai populare voblere folosite la șalău sunt de tipul : lipless crankbait, crankbait sau minnow. Foarte apreciate de pescari, sunt variantele rattling (voblere ce prezintă biluțe ce fac un zgomot în interior).

În anumite momente, foarte prinzătoare pot fi și cicadele metalice sau siliconice având un joc similar cu cel al voblerelor de tip lipless crankbait.

3. Pescuitul la biban / clean / păstrăv

Pescuitul la biban, clean, păstrăv se practică cu echipament fin, fiind pești de dimensiuni apropiate.

O diferență majoră este aceea că bibanii se pot prinde excelent cu năluci moi, fiind astfel necesare lansete ceva mai rapide. Cum nălucile principale folosite la clean sunt voblerele, iar pentru păstrăv cele metalice (oscilante și voblere), lansetele parabolice sau semi parabolice sunt mai potrivite.

Puterea de aruncare a lansetelor dedicate acestor specii, poate fi : 0,5-5 gr, 2-8 gr, sau 3-15 gr, cu mici variații. Lansetele se vor echilibra perfect cu mulinete de mărimea 1000-2000.

Fire folosite pot fi deopotrivă textile sau monofilament, de preferat cât mai subțiri. Personal, în cazul bibanilor recomand textilele de 0.04-0.08 mm, sau firele monofilament de 0.14-0,18 mm.

Bibanii, asemeni știucilor, pot fi prinși cu o scară largă de năluci : shad-uri, grub-uri, creaturi, oscilante, rotative, voblere, spinner tail-uril sau cicade de mici dimensiuni.

Raportat la dimensiunea sa, bibanul este un pește agresiv, ce atacă destul de hotărât.

Pentru momentele în care bibanii sunt apatici, ori mănâncă destul de departe de mal, recomand montura dropshot pe fluorocarbon. Dropshot-ul m-a scos de multe ori din impas, fiind totodată montura care mi-a adus și recordul personal la biban.

Avantajele dropshot-ului față de nălucile clasice sunt : distanța ridicată la care poate fi lansat și faptul că putem juca guma pe loc, din varful lansetei, fără a recupera montura. Astfel vom ține năluca mai mult timp în zona fierbinte, iar atacurile nu vor întârzia să apară.

4. Pescuitul la avat

Fiind un pește ce răpește în mare viteză, pe recuperări rapide, avatul este îndrăgit de pescarii de spinning pentru atacurile fulgerătoare pe care le oferă. Un avat puternic, poate lua ușor lanseta din mână, ori rupe firul direct din atac, dacă nu avem frână reglată.

Deși nu este la fel de popular, precum speciile de mai sus, merită să acordăm atenție pescuitului la avat, fiind unul dintre cei mai spectaculoși pești ce pot fi prinși pe apele noastre.

Pescuitul la avat se poate practica cu același echipament folosit în pescuitul știucii sau al șalăului.

Avatul având gura destul de moale, sunt indicate mai degrabă lansetele semi parabolice decât cele rapide. Lansetele dure, pot rata avații în momentul atacului, ori pe parcursul drilului.

Totuși, în zonele cu un curent destul de puternic, doar lansetele rapide fac față recuperării nălucilor în viteză. De asemeni, o lansetă fast, ne va ajuta să câștigăm în distanță, fată de una progresivă.

Nălucile cele mai utilizate în pescuitul avatului sunt : voblerele, cicadele, spinner tail-urile, rotativele și oscilantele.

Voblerele populare, sunt cele care evoluează în suprafață și imită prada pe care avații o consumă.

Dintre toate speciile de până acum, avatul este peștele cu vederea cea mai ageră. Fiind extrem de suspicios, avații nu pot fi prinși decât în anumite momente ale zilei, cu nălucile potrivite.

De regulă se hrănesc cel mai bine la răsărit și apus, dar au și perioade în care mănâncă în timpul zilei. Avații preferă zonele cu anafoare, curenți puternici și cele cu copaci scufundați sau pietre.

Lansetele pe care le folosesc cel mai des în pescuitul avatului sunt lansete rapide, de 10-30 și 18-42 gr, cu o lungime de 2.45 m. Sunt necesare lansete ceva mai lungi, pentru a ne permite aruncări la distanță.

Pentru a face față recuperării nălucilor în curenți sunt recomandate mulinete robuste cu mărimi cuprinse între 3000-4000.

Deși se poate pescui și cu fire monofilament, prefer întotdeauna firele textile, de 0.08-0.12 mm cu un înaintaș din fluorocarbon lung de 50-80 cm. Din nou, fluorocarbonul are rolul de a masca firul textil și a nu trezi suspiciunea avaților.

Pentru situațiile în care căutăm avații de talie mari în curenți tari putem folosi un echipament ceva mai robust.

5. Pescuitul la somn

Nu în ultimul rând, amintesc pescuitul la somn. Având în vedere gradul de dificultate al acestei specii, as spune că mai degrabă nu este un stil indicat pescarilor începători.

Somnul se poate prinde accidental cu echipament de șalău, fiind un pește ce se hrănește adesea aproape de substrat.

În cazul în care ne hotărâm să pescuim dedicat la somn, vom avea nevoie de un echipament solid, pentru a face față drilurilor.

Lansete cu puteri de aruncare de 50-100 gr sau mai mult, mulinete mărimea 4000-5000, fire textile de minim 0,18-0,20 mm, agrafe de forță și lista continuă.

Nălucile folosite adesea la somn sunt : shad-urile, grub-urile, voblerele, oscilanetele, cicadele și spinner tail-urile.

Sper că v-am convins!  

Cu ajutorul acestui articol, sper că v-am convins să alocați timp pescuitului la spinning, deoarece satisfacțiile vor fi pe măsură.

În fond, la spinning putem face partide scurte, cu minim de bagaj, bucurându-ne timp de câteva ore de natură și posibil ceva pești.

Deși pare un stil de pescuit destul de dificil la început, odată ce veți avea primele capturi mai însemnate, este greu să rămâneți indiferenți față de această tehnică!

Până la următorul articol va doresc fire întinse și vă aștept în continuare cu sugestii pentru noi teme de abordat!

Precum de obicei vă las în compania lui Claudiu Popa și echipei Claumar Pescar, alături de care am organizat iarna trecută o mică întrecere la știucă!

 4,634 vizualizari

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *